Din cartea „Anything: the prayer that unlocked my God and my Soul”
- geaninacostas
- 13 feb. 2021
- 2 min de citit
Sunt câteva luni bune de când mi-a ajuns în mâini formatul electronic al cărții „Anything: the prayer that unlocked my God and my Soul”, scrisă de Jennie Allen. Deși dimensiunea acesteia nu este mare, conținutul său profund necesită a fi bine gândit și digerat, fiecare frază având un mesaj de `descifrat` cu inima.
Fiind conștientă că nu multe persoane pot avea acces la această carte și din dorința ca ea să fie citită de cât mai multe persoane ce simt că viața lor nu este completă și că sunt așezați în această lume pentru o lucrare mai înaltă, aș dori ca în acest articol (printr-o umilă traducere) să pun la dispoziție unul dintre frumoasele mesaje pe care cartea le conține.
„Atunci când Adam și Eva au ales răul, din propria lor intuiție au ales să se ascundă și să se acopere cu frunze (Geneza 3).
Acele frunze erau frunzele prefăcătoriei, aceleași frunze pe care noi le numim religie, moralitate sau a fi bun.
Ne acoperim cu frunze ce ne fac să părem buni în ochii celorlalți. Crezând că dacă ne acoperim bine cu frunze, nimeni nu va ști, însă Dumnezeu vede totul. El, de la Adam și Eva și până la bisericile către care se adresează în Apocalipsa, s-a adresat părților interioare ale omului.
Ne doare fizic să ne vedem mândria, să ne vedem păcatele, să renunțăm la a ne preface că suntem buni și, în schimb, să ne simțim zdrobiți, neputincioși și cu mare nevoie de Dumnezeu. Și doare și mai mult să-i lăsăm pe ceilalți să vadă acest lucru. Așa că fugim de cădere; alegem frunze mari cu care să ne acoperim păcatele și nu îl alegem pe Dumnezeu. Acest lucru, însă, ne face să devenim sclavi, robi ai păcatelor pe care nu le îndepărtăm, ci care ne „înfășoară așa de lesne” (Evrei 12: 1).
Simțim o imensă greutate cauzată de păcat, dar, practic, greutatea a fost creată cu scopul de a ține lucrurile în ordinea desăvârșită concepută de Dumnezeu. Orice lucru fără greutate se depărtează într-atât de sol încât poate să dispară în imensitatea universului. Greutatea, deci, permite ca lucrurile de pe pământ să rămână la pământ.
Dacă greutatea păcatelor noastre are aceeași semnificație ca greutatea fizică?
Greutatea păcatelor mele mă trage în jos de la înălțimea la care m-ar ține mândria. Fără această povară nu aș simți nevoia de Dumnezeu, nevoia de un Dumnezeu care să ne permită libertatea. „Hristos ne-a izbăvit ca să fim slobozi” (Galateni 4:31).
A fi liber înseamnă a nu sta ascuns sub frunzele prefăcătoriei sau a fi apăsat de povara păcatului.
David, în Psalmul 32: 1-5 se roagă și declară că e „ferice de cel [...] al cărui păcat este acoperit”. Dar nu acoperit de frunze și prefăcătorie, ci ACOPERIT DE HAR, acoperit de sângele răscumpărător pe care Isus Hristos, Mielul Salvator, l-a vărsat pentru iertarea păcatelor noastre”.
Fie ca toți să ne simțim liberi față de păcat, liberi în Hristos!
Dacă dorești să descoperi mai multe mesaje pentru suflet, poți descărca varianta în limba engleză a cărții:
Comentarii